Eu dorm cu
eternitatea sub cap
Şi nu mă trezesc
Decât uneori
Să adăp fluturii.
Cineva m-a întrebat
De ce mă măsor cu munţii
Şi care mi-e hrana.
Bătaia din aripi
A albinelor,
Cântatul greierilor.
Deja aud apele lovind malul
De pământ negru.
Nu te speria, copilo,
Nu de moarte e vorba,
M-am despărţit de ea
Când eram copil.
Pic, pic, mă caută ploaia,
Poc, poc, fâş-fâş
Curg cuvintele.
Hai, intraţi,
Regi ai nemuririi.
Şi nu mă trezesc
Decât uneori
Să adăp fluturii.
Cineva m-a întrebat
De ce mă măsor cu munţii
Şi care mi-e hrana.
Bătaia din aripi
A albinelor,
Cântatul greierilor.
Deja aud apele lovind malul
De pământ negru.
Nu te speria, copilo,
Nu de moarte e vorba,
M-am despărţit de ea
Când eram copil.
Pic, pic, mă caută ploaia,
Poc, poc, fâş-fâş
Curg cuvintele.
Hai, intraţi,
Regi ai nemuririi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu