Fereastra dispre Răsărit
Ce-mi cară raze-n ochi
Îmi spune zilnic al cui sunt,
Mă scapă de deochi.
Femeile din Sudul cald
La prânz deja-s încinse,
Eu le vorbesc de Penelopa,
Ele-mi spun de Ulise.
Cu disperare caut Nordul
Lapon, puţin răcoare,
Dar oricât bate crivăţul
Eu te visez la mare.
Fereasta mea dinspre apus
E dorul ce m-apasă,
Nu ştiu iubito-pe-unde vii,
Dar intră şi mă scapă.
Duc în spinare ca pe-o genă
Dor de rămas şi ducă,
Dă-mi saacul jos, arată-ţi faţă
Să un te cred nălucă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu