Pagini

vineri, 19 octombrie 2012

Plinul golului



Ce bun ar fi un somn în vie
Sau chiar într-un lan de porumb
Rezemat după coceanul uscat
Care niciodată nu-i strâmb.

Floarea soarelui e  încă uscată
Paserile cerului o pețesc permanent
Nu-mi spune să gonesc ciorile
Mai bine rămân repetent

Cum am fost când încurcam plusul
Cu minisul care nu era gol;
Paharul fără conținut înăuntru
Pentru mine-i adâncul simbol

Fiindcă pot să pun înăuntru orice
Și chiar eu să devin oarecine -
De când te știu sunt bătrân aladin
Dar acum anfora e plină cu tine.

Un comentariu:

Wind spunea...

Frumos! Multumesc!
O seara linistita!