Senin de decembrie

Ţi-am spus

Că va ieşi Soarele, iubito,

El este ascultător ca un bătrân senin,

A primit o poruncă divină

Şi nu-şi iese din matcă

Renăscând zilnic din sine.

Azi nu-l voi privi ca pe-un prieten,

Aş vrea să mă cheme la el

Şi să ard:

Nu pasăre scrum,

Nu vreasc,

Nu lumânare,

Din mine eu,

Pentru tine eu,

Pentru ce va fi eu.

Mi s-a spus să-l ocolesc,

Dar nu voi putea să ţin făgăduiala:

Am fost lunatec doar ziua,

Nopate o iubeam pentru Steaua polară

(Am promis cuiva

Cu jumătate de secol în urmă

Că nu voi privi cerul

Fără s-o caut

Şi mă ţin de cuvânt).

Arată-te, Lumină,

Ştiu că va fi noapte

Când vei veni.