Explicaţiuni

Ai observat, Creola,

Că nu mai stă zăpada

Pe copaci

Şi că păsările preferă să tacă,

Aşa cum adolescenţii evită

Să mai spună mamă şi tată

Oaselor şi sângelui

Din care-au luat plămadă.

Povestea e veche,

Nu-i motiv de-ntristare,

Şarpele de mult căuta găuri

În care să se-ascundă

Ştiind cum arde rugul aprins.

Am auzit-o pe mama

Explicând de ce nu-şi părăseşte

Bărbatul,

Zicând că ochii au ales,

Ale lor vor fi în veci lacrima.

Pe mine nu m-a părăsit nimeni

De când mă ştiu.

Mama m-a lăsat în mâna lui Dumnezeu,

Femeile m-au trimis

La râu

Şi mi-au spus că voi fi necurat

Doar până

La apus de Soare,

Când şi şerpii încetează

Să se mai clatine.