Întinde mâna,
A mea aşteaptă de
mult
Înclestarea,
Cum colţul unei
uliţi aşteaptă
Aerul cald dinspre
sud
Şi puiul de vrabie
Dovezi ca va creşte
Şi-şi va arăta
vântului aripa.
Întinde mâna
Şi desenează cercul
acela
La care visează
savanţii
Înainte de moarte,
Linia născută
dintr-un punct
Şi întinsă până la
infinitul
Devenit fără formă.
Îndinde mână
Şi nu mai căuta
vinovaţi,
A fost plătită taxa
de trecere
Cu iubire eternă.
Dacă nu sunt alţii
cu pecete arsă
Nici tu nu poţi fi,
Că şterse de mult
sunt însemnările
Cu negrul cărbune.
Întinde mâna,
Deja îţi simt
căldura
Şi aud buzele care
rostesc
Că aşteptai
De la naştere
simplul îndemn:
Întinde mâna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu