Psalmul 49

Ce multă bază pun ei
Pe avuție,
Și cum se laudă cu ce-au strâns
Făcându-se a nu ști
Că lumea i-a văzut de mult
Furând.

Multe cred ei că pot face
Habar având că nu se pot scăpa unul pe altul
La marele județ.

Le este atât de negru sufletul
Și prețul care li se cere
Ca să devină curați
Nu-l vor plăti niciodată.

Ei nu știu că sunt goi,
Negri ca tăciunele,
De parte de lumină
Ca griva de iepure.

Pot ocoli chiar legea,
Dar nu-și pot ocoli mormântul.