Pagini

joi, 15 mai 2014

Psalm de Mai


Când îmi fuge mintea spre tine,
Domnule,
Mă minunez ca un prunc,
Mă opresc din orbecăială
Și se face lumină în jur
Deși nu am putere să deslușesc
Toata slava.

Când uit, ca orice ființă creată
Din pământ,
Să mă gândesc la tine, domnule,
Sunt gol ca o troacă uscată
Și de m-ar radiografia cineva
Aș fi doar pâslă,
Sârme nelegate,
Urme ale unei furtuni de nisip.

Domule, încerc să spun
Că numele tău
Mă învie
Și îmi unge corpul ca un undelemn sfânt,

Iar mintea dă semne de sclipire.

Niciun comentariu: