Pastorală

Ce bine-i fără ghete în picioare

Când fiicele pământului

Gâdilă tălpile,

Iar nepoţii se strecoară printre degete

Cum miei desluşesc

Laptele mamei

Fără să mai deschidă ochii

Sau să-şi ascută mirosul.

Se aud câini în depărtare,

Câini paşnici

Nevestiori de rele.

Dinţii li s-au tocit înainte de a învăţa

Muşcătura şarpelui.

Luna creşte alene

Ca pântecul femeii

Învăţată cu născutul

Ca moara cu spart boabele porumbului.

Bate un vânt de nemişcare printre

Salcâmi,

Îngerii Domnului trec printre

Aripile

Albinelor.