Astăzi Soarele a fost supărat
Şi a lăsat norii să plouă
De parcă n-aş şti să mă spăl
Dis de dimineaţă cu rouă
Cu rouă şi cu
razele albe
Ca ochii
fecioarei fără păcat,
Ca visul către
perfecţiune
Spre care de la
la naştere cat.
Luna
când a apărut era rece
Ca o
dragoste pierdută în van
Cum şi
Julieta îşi băuse otrava
Neputând
să mai aştepte un an
Şi să
vadă că iubitul nu-i mort
Cum nimic ce-i blestem
nu-i aevea
Ah,
minte din urmă, ce o am eu acum,
Ce bine-ar fi
fost de-o avea.
Tu ai fost
înţeleaptă, iubito,
Şi nu te-ai lăsat
înşelată de iele;
Am să plec chiar
acum după tine,
Pe mare, vără
barcă sau vele.
Să te găsesc pe
ţărmul înalt
Unde nu ajung
valuri şi rele
Blesteme; să stai
cu ochii deschişi
Să se
reflecte dorul în ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu