FEŢELE NERĂULUI

Răul nu este perechea binelui,

Cum nici susul nu e un altfel de jos,

Doar versul este o prelungire

A visului.

Închipuirea din copilărie.

O mamă are dureri de cap

Doar gândind că fiul ei

Ar putea fi nefericit

Şi strigă spre Dumnezeu

Să plătească ea păcatele pruncului

Făcute, nefăcut, gândite

Sau doar puse de alţii în spinare.

Peste râu se construieşte

Un pod uriaş,

Din lemne născute cu secoli

În urmă

Stejari crescuţi din trupurile

Voievozilor.

Istoria contemporană

E mai mincinoasă

Decât zâmbetele fariseilor.

Vorbeşte-mi tu,

Pe tine te voi crede

Când spui

Că fericirea nu se măsoară în ani.