Poemul mişcător

S-au speriat  contemporanii

De corectitudinea politică,

Aceasta fiind cea mai mare prostie

A secolului doi şi unu

Şi o neruşinare cât Himalaia -

Cum ar zice foştii logicieni

O contradicţie în termeni.

A pune cuvântul corectitudine lângă politică

E a cere prostituatelor de pe centură

Sau celor din Place Pigalle

Să fie fecioare de trei ori pe noapte.

Politrucii roşi, verzi, negri, gri

Sunt toţi mânjiţi cu balegă

Încât  aş deveni surdo-mut

Şi n-aş mai rosti numele Domnului

Ca să nu pângăresc cele sfinte.

Dar mai există câţiva tineri

Şi câteva tinere

Care mângâie poezia

Şi asta ar putea fi un fel de

A doua mântuire.