Eugeniei, in memoriam
Pata de lumină,
Doamnă,
Nu mă lasă-n
Toamnă.
Nici în iarnă
N-am zăcut
Ziceam la pisică
Zât.
Că îmi căuta
Spinarea
Şi chiar îmi
jenase
Narea.
Lângă pieptul meu
Viril
E de ani numai
Pelin.
Că aveam
În glastră floare
Cu ochi clari
Ca de cicoare.
Şi-a plecat pe
înserat
Călătoare
Şi de-atunci
murmur în barbă
Unde-i oare.
E în cer
Sau chiar în nori
Când se strâng în
cârd
Cocori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu