„Mi se dărâmă casa.
Cărămidă cu cărămidă zboară
Ca nişte fluturi îmbătaţi de lumină.
Cad tablourile de pe pereţi
Şi fotografiile din ramele aurite,
De parcă ar fi noaptea Sfântului Bartolomeu,
Când cornul de argint cheamă vânătorii
La ospăţul amintirilor.”
Ion Deaconescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu