Cantemir e clar și răspicat: una sunt bulgarii și alta valahii... Hei!

„Iară acmu sosind aceia vreme, în carea încep istoricii, precum cei greceşti, aşe alalţi de penpregiur, mai pre larg, de lucrurile românilor noştri a / scrie; unii din tâlcuitorii ceşti mai noi (prin necunoştinţă au prin nevoinţă, nu putem giudeca) oarece tulburare şi amestecare numelui** volohilor a aduce să văd, din carii întăi înainte ne iasă Patavie, iscusit amentrelea a vremilor şi a istoriilor sămăluitoriu, carile în hronicul său sosind pe la vremile lui Isachie Anghel, împăratul Ţarigradului (carile multe şi nenărocite războaie cu românii noştri să fie avut, istoriia înainte va arăta), unde istoricul Nichita Honiatis, a vremilor acelora istoric şi secretariu aceluiaşi împărat dzice: vlahii aiave de la împărăţie s-au dezlipit. El mai mult lucrul zbătând, voroava adăogând în prepus aduce istoriia şi numele vlahilor, dzicând pre la anul <Leat H86>   1186, vlahii, sau bulgarii, de la împărăţie s-au viclenit.

Ce pare-ni-să că n-au fost nici în prepus să stea, nici numele bolgarilor cu a vlahilor să fie amestecat, căci Nichita Honiiatis foarte bine au ştiut cine-s bulgarii, cine-s misii şi cine-s vlahii şi mai vârtos că bulgarii şi sirbii, acmu cu craii*** întemeiate, de atâta vreme în Thrachia şi în Misiia şi acmu de supt puterea împărăţiii dezbătându-să, cu numele de dispoti şi dc crai Stăpânită; iară pentru vlahii noştri, dzice, că atuncea de la împărăţie s- au dezlipit, precum şi  vremea, chipul şi persoanele carile au fost începătura şi pricina aceştii dezlipiţii înainte să va videa, de unde curat ar fi pulul cunoaşte, că alţii sînt bulgarii şi alţi sînt valahii.

Nărodul acesta a valahilor, precum în Misia mai mult întăi  răvărsindu-să, apoi şi pană la Thessalia să să fie lăţit, marturi vii sînt cei ce atuncea şi pănă astădzi în ţara grecească lăcuiesc,  pentru carii Iacov Predser în tâlcuirea istoriii lui Ioan  Cantacuzino, carte 1, cap. / 1, după mărturia lui Leunclavie, precum aceşti români să fie din neamul romanilor de la Italia, apoi dzice că o parte a Thessaliii (pre carea şi pe vremea lui Ioan Cantacuzăno împăratul vlahii o stăpâniia) să să fie chemat Vlahia Mare; ce în numele Vlahiii foarte nemereşte, căci şi aciia vlahi tot din vlahii noştri au fost; iară căci o numeşte Vlahie Mare, foarte greşeşte, căci Vlahie Mare, din socoteala tuturor gheografilor şi a istoricilor, iaste Moldova noastră, precum de multe ori în câteva locuri am dovedit.”

Dimitrie Cantemir