Revista apare lunar, la Bucureşti, începând cu 1 ianuarie 1966. Are menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, de la numărul 1/1974 devine „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România”. Fără să declare, revista este, în fond, organul de presă al cenaclului „Junimea”, conduss de George Ivaşcu, fost asistent al lui G. Călinescu, fost deţinut politic, reabilitat şi devenit redactor şef la revista „Contemporanul”, apoi director la revista de politică exterrnă „Lumea” şi profesor la Facultatea de filologie din Bucureşti. Ivaşcu invita la cenaclu scriitori din toate generaţiile. Acolo am văzut pentru întâia oară pe Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza, Emil Botta, Şt. Aug. Doinaş, G. Dimisianu, Ion Băieşu, Fănuş Neagu. De la un timp, vocea autoritară a devenit Adrian Păunescu.
Veneau şi luau cuvântul în mod frecvent sau citeau din creaţia proprie: Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Nicolae Baltag, Gheorghe Pituţ, Ana Blandiana, Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Laurenţiu Ulici, George Alboiu, Tudor Octavian, Nicolae Dan Fruntelatã, Radu Budeanu, Ioan Adam, Gheorghe Chivu, Adi Cusin, Petru Popescu, Octavian Stoica, Paul-Cornel Chitic şi mulţi alţii. Iulian Neacşu prezenta în “Amfiteatru o cronică” a celor întâmplate sau citite la cenaclu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu