Cofetăria “Albina”

Se afla pe strada Academiei, vizavi de Biserica “Dintr-o zi”, amintită şi de Caragiale. Acolo se întâlneau, după 1964, studenţii de la filologie cu viitorii actori, viitorii arhitecţi, cu studenţi de la  Arte Plastice. Se strângeau în jurul unei mese şi al cafelelor şi discutau ultimele apariţii editoriale, cronicile din revistele literare, ultimele spectacole de teatru şi rezultatele meciurilor de fotbal. Discuţiile erau libere, contestaţiile exclusiviste, dar cu argumente.

Cuvintele de ordine erau: cine s-a dat cu partidul şi cine rezistă. Uneori veneau şi profesori de la Arhitectura şi Filologia din apropiere: Al. Piru, Constantin Cruceru, Romul Muneanu. 
Dintre foştii albinişti, unii vor ajunge ei înşişi profesori: Nicolae Constantinescu, Marian Popa, Florin Manolescu, Cezar Tabarcea, Silviu Angelescu, Petre Anghel, Mihai Moraru. 
Scriitorul Florentin Popescu își aminteşte pe cei mai mulţi dintre cafegii şi cronicarii orali ai fenomenului literar: Gheorghe Pituţ, Marius Robescu, Virgil Mazilescu, Grigore Arbore, Octavian Stoica, Daniel Turcea, Maria Luiza Cristescu, Nicolae Krasowski, Florin Gabrea, George Alboiu, Tudor Octavian, Petre Anghel, Nicolae Dan Fruntelată, Constanţa Buzea, Ştefan Stoian, Dumitru Dinulescu, Dumitru Ţepeneag, Vintilã Ivãnceanu, Petru Popescu, Dorin Tudoran, Mihai Neagu Basarab, George Ţãrnea şi mulţi alţii. “Unii dintre clienţii localului (fraţii Krasowski, Dumitru Dinulescu, fraţii Gabrea), mai târziu autori a cel puţin o carte de literaturã, erau atât de cunoscuţi încât peste varã, când plecau din Bucureşti, primeau corespondenţa pe adresa „Albinei” şi chelnerii le-o păstrau pânã când se întorceau, în toamnă.”