Pagini

vineri, 2 martie 2012

Vis de primăvară coaptă


Mi-au venit colindători
În prag de primăvară,
Iarna-i iarnă și s-a dus,
S-a ascuns în negrul pământ.

Colții ei au apărut la geam:
Bună dimineața, lumină.

Aveam de spus ceva timpului,
Dar până să trec gândul
Pe hârtie,
Inima s-a spart: nu în două, nu în patru,
Nu în șaizeci și patru.

Stele infinite au fost
Și azi noapte pe cer.
Nu erau sângerii,
Inima Domnului
Le curățase pe cruce.

Am să îngrop
Ultimul vis
La rădăcina unui nuc:
Puțin amar îi va fi rodul,
Puțin verde ca ochii de smarand ai mamei,
Căprui ca prima iubire reală,
Albaștri ca gemetele bătrânului
Meu tată.

Găsește-mi un loc, Domnule,
În brațele tale,
Șoptește-mi să mă urc.

Mâinile tale sunt încăpătoare.
De ce nu mă înalț.
Oare.

Niciun comentariu: