Mici pete difuze
Cutele unei rochii de mireasă,
Fără consistenţă, doar umbre de efect
Ale albului cu infinite nuanţe
Vizibile doar de ochiul viu
Al pictorului fără pensulă.
Dintre Soare Răsare se apropie cu paşi tiptili
De pisoi bătrân
Boarea luminoasă a zorilor,
Pânza uriaşă a stepei nesfârşite,
Oftatul milioanelor de robi
Îngropaţi flămânzi.
Dumnezeu şterge cu buretele invizibil
Păcatele înaintaşilor
Şi mai aşează o dată
Şi încă o dată
În faţa mea
Peretele uriaş
Alb ca o speranţă
Şi aşteaptă răbdător
Semnul recunoştinţei –
Zâmbetul de copil pe care am uitat
Să-l desenez spontan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu