Încă nu mă dor
oasele
Şi-mi mai
amintesc ce-am spus ieri,
Sătul de zile nu
sunt
Cum nu se satură
de somn un bătrân motan
Şi de joacă o
pisicuţă albă.
Am prins vârsta
lui David
Inclusiv vreo
două-trei fetişcane
De care nu
avusese timp să se ocupe,
Scăpaseră şi de
furia lui Absalom,
Iar pe lângă
Solomon au trecut fără teamă
Că el tocmai se
închisese în bibliotecă
Cu o brunetă din
Saba.
Dar vreau odihna
ta, domnule,
Aceea despre care
s-a spus
Că seamănă cu
odihna de Sabat.
Nu-mi place odihnă
la iarbă verde, domnule,
Invită-mă, te rog,
În odihna stelară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu