La ce eşti bună, poezie

Ai fost fecioară,

Zeiţă detronată de jăratec,

Şi alungată din cetate

Chiar de bătrânii

Înţelepţi.

Au crezut că unu şi cu unu fac doi

La orice oră din zi şi din noapte

(Mai mult noaptea, că grecii

Nu gândeau ziua, fiind prea cald),

Iar când s-a pus problema treimii

Au crezut că rezolvarea

Stă-n etape.

La ce eşti bună,

Amanta tuturor,

Când toţi îţi fură numele şi haina,

Te scriu pe carduri

Şi pe garduri

Şi-n locuri insalubre,

Unde nu se usucă nicicând igrasia.

Bine, bine,

Ţi-am primit scrisoarea

În care-mi spui

Că te refugiezi

Prin vecini

Incognito

Şi ai să mă cauţi

Când dorm nordicii

Creatori de oameni

Fără ventricole.