Prinţul dadanez

Era o seară ca oricare

Dar pe la vecernie

A intrat pe coş o pasăre

Şi-a adus o cămaşă de mire.

Am crezut că-i ăla cu toaca

Sau chiar sora lui, a cu coasa

Şi-o să înceapă ştiuta placă,

Haide cu mine, ca-ţi arde casa.

Dar n-a fost aşa, şi e bine,

Erai chiar tu şi-am zis hai s-o

Văd dansând cum e la cadâne

Ca să zici pentru una aleas-o.

Până să mă lămuresc cât de cât

M-am trezit că eram gol

Şi ea dezbrăcată din talpă la gât

Cum sunt copilele-n techirghiol.

Ce-a urmat s-ar putea spune

Doar eram o femeie şi era un bărbat

Dar spre ziuă, după cîteva glume

A  plecat şi eu zăceam lat.

Mă pipăiam cum fac negustorii

Să ştie cum stau concret la bănet,

Eu eram în nori, iar cocorii

Tot îngânau: eşti Hamlet, eşti Hamlet.

Cum să fiu eu prinţul danez,

Era fiu de rege, nu-i o ocară,

Dar ca să fiu sigur că nu deraiez,

Te rog, Creola, să vii şi deseară.