„Atunci cînd vorbim despre reprezentările sociale, plecăm, în general, de la alte premise. Considerăm, mai întîi, că nu există o ruptură dată între universul exterior şi universul individului (sau al grupului), că subiectul şi obiectul nu sunt funciar eterogene în câmpul lor comun. Obiectul este înscris într-un context activ, în mişcare, dat fiind că el este parţial conceput de către o persoană sau de către o colectivitate ca prelungire a comportamentului lor şi nu există, pentru acestea, decât în funcţie de mijloacele şi metodele care permit cunoaşterea sa.[1]
Se afișează postările cu eticheta Sociologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sociologie. Afișați toate postările
miercuri, 15 februarie 2012
marți, 14 februarie 2012
Un om deștept care a stricat pe mulți, fără să fie vinovat...
Toată lumea e de acord astăzi asupra faptului că apariţia Cursului de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure a deschis un drum nou în ştiinţa limbii, atît din punctul de vedere al concepţiei cât şi al metodei. Distincţia între termenii celebrelor antinomii (limbă - vorbire, formă - substanţă, sincronie - diacronie, lingvistică internă - lingvistică externă) constituie baza unui nou sistem de gîndire şi de cercetare în lingvistică. Teoria valorii conţine premisele analizei structurale (cf. G. Mounin, 1968).[1]
Interpretările scientiste ale teoriei lui Saussure au umbrit atât de multă vreme implicaţiile mai radicale ale acesteia deoarece autorii au presupus că propriile lor cuvinte, dacă nu altele, reprezentau descrieri precise, verificabile ale obiectelor la care se refereau, când acestea din urmă erau aspecte ale limbii, literaturii, sistemelor de rudenie sau modurilor de producţie.
Cum se lasă oamenii stricați de rol
Situaţia socială, sau grupul nu sunt numai o colecţie de oameni cât un set de relaţii şi roluri, concluzia fiind că trebuie să cunoaştem mai mult despre aceste situaţii sociale şi despre legile care le guvernează pentru a putea înţelege indivizii. Cele mai multe studii conduse de studenţii lui Lewin şi alţi cercetători sociali întăresc ideea de validitate a grupului.[1] Concepţia noastră despre un lucru atât de evident cum este lungimea, de exemplu, poate fi alterata de presiunea socială. Modul cum percepem este alterat de convenţiile şi presiunile grupului. Rolul pe care cineva îl are într-un grup alterează comportamentul individual la fel de bine.
[1] Ian Harwood, Revisiting the ‘paperless office’: A case of values, power and (in)action, School of Management , University of Southampton , Highfield, Southampton
Abonați-vă la:
Postări (Atom)