La început a fost lumina,
Fulgerul scăpărase departe,
Infinit de departe.
Am numărat în gând
Şi abia după un veac de secunde
S-a auzit tunetul.
Ploaia dansa pe acoperiş,
Copacii se aplecau în rugăciune,
Păsărilor le tremura sufletul
Îngrijorate de soarta cuibului.
Tu te-ai ascuns
Sub bratul meu
Şi m-am curentat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu