În noapte
de joi spre vineri,
Dormeam liniștit,
Plăcându-mi somnul ca pâinea caldă.
Cândva în noaptea de joi
Toți demonii se strânseseră La Ierusalim,
Era întuneric ca-n iad,
Se auzeau bătăile din aripe
Ale îngerilor decăzuți,
Trădarea rânjea,
Minciuna era zâmbărață,
Martorii mincinoși se înghesuiau
Ca la urcarea în mijloacele de transport
În comun.
A doua zi ticăloșii se îndreaptă
Parfumați spre instituții
Și întocmesc hârtii legale care să schimbe
Putregaiul în înverzire.
E vinerea în care omenirea
A tăcut,
De atunci în loc de cuvinte
Rostește silabe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu