Nasc și-n Oltenia oameni!, ca sa parafrazez un cronicar. Chiar și în județul Dolj... Dovada mai jos, antropologul și criticul de artă V.G. Paleolog

Am avut norocul să-l cunosc în tinerețe. Fiul lui a trimis la Craiova bârnele atelierului lui Brâncuși, recuperate de el în timpul demolării Halelor din Paris. V.G. Paleolog s-a rugat de oficialități să refacă atelierul artistului în curtea Muzeului de Artă (Palatul Jean Mihail). Ați ghicit, nu l-a ascultat nimeni, bârnele le-au furat țigani înainte de-a ajunge romi... Erau solide, bune de foc. Doamne, iartă-ne!

Câteva ziceri ale lui V.G. Paleolog, cel care l-a descoperit pe Brâncuşi:

„Pasărea Măiastră", aurie, hieratică şi aproape nereală, este o etapă în mersul în adîncime al sculpturii lui Brâncuşi. Prin ea el trece dincolo de ceea ce marii sculptori egipţieni presimţeau în formele în care viaţa înmărmurea — în sensul etimologic al cuvîntului — adică a deveni în marmură, a se împietri.” V.G. Paleolog

”Opera lui Brâncuşi nu este nici vecină măcar cu vreo alta, ea fiind un punct de plecare ca nici unul altul şi în acelaşi timp călcarea pe un pămînt nou şi — de ce nu am zice-o ? — al unui Univers al cugetării, de percepţiune şi de simţire nou. Astfel opera lui Brâncuşi este o cosmogonie.” - V.G. Paleolog, 1937.

”Despre ascendenţa lui nu pot spune decît că numele Brâncuşi este singurul care să ne fi fost transmis într-o ortografie de literă cu literă pe un stîlp funerar de prin începuturile romane în Dacia. Nefigurînd în onomastica romană, acest nume nu poate fi decît dac, radicalul spunînd-o.” V.G. Paleolog, 1937.

”Opera lui Brâncuşi nu e accesibilă înţelegerii directe, adică acelei inteligenţe atît de discreditată de Bergson. La înţelegerea operei lui Brâncuşi se ajunge prin treptele unei cunoaşteri ascensionale, în care fiecare treaptă e o despuiere, o dezbrăcare a simţirii din falsele podoabe ale cunoştinţei logice cu care Omul, crezând că o înfrumuseţează prin veacuri, nu a făcut decît să o denatureze.” - V.G. Paleolog, 1937

”Dacă, pentru ţara lui, Brâncuşi este o mîndrie în care intră aproape total sfiala neînţelesului, pentru Apus, pentru Franţa, pentru Germania şi în ţările devenind conştiente de cultura lor naţională, numele lui Brâncuşi înseamnă o piatră de hotar.” - V.G. Paleolog, 1937